Simplu
Credit

Salarii

Vor creste pensiile incepand cu 1 ianuarie 2017?

Numeroase persoane din Romania traiesc la limita subzistentei cu pensii mici care, de cele mai multe ori, nu ajung nici pentru achizitionarea medicamentelor necesare pentru o luna. Daca mai adaugam si costurile traiului de zi cu zi pentru hrana si facturi de utilitati, vom ajunge negresit pe minus. Nu poate sa incapa in discutie achizitionarea unor aparate electrocasnice, a unor haine, vacante sau a altor lucruri similare pe care multi pensionari au ajuns sa le considere un moft. Este greu sa traiesti intr-o tara in care cei in masura sa o faca, nu manifesta grija pentru batrani. Proiecte de legi se fac, ramane sa vedem daca vor fi puse in practica!

Proiecte la final de an 2016:

1. La sfarsitul anului 2016, un proiect de lege in care se precizeaza ca punctul de pensii sa fie majorat incepand cu prima zi a anului 2017 a trecut de Senat. Mai exact, in conditiile in care proiectul de lege ar fi aprobat de Camera Deputatilor, de la 1 ianuarie 2017, punctul de pensie ar putea fi 40% din salariul mediu brut. Ce inseamna acest lucru? O crestere a pensiilor cu aproximativ 23%. Initiatorii proiectului, precum Ecaterina Andronescu, Titus Corlatean, Corneliu Dobritoiu, Serban Nicolae, Eugen Orlando Teodorovici si Nicolae Banicioiu, au propus un model de calcul plecand de la faptul ca in Romania salariul mediu brut pe tara a fost de 2.688 lei in ianuarie 2016. Ori, punctul de pensie calculat in raport cu acest salariu ar trebui sa fie in acest moment mai mare cu 23%, ceea ce nu se intampla - pensionarii beneficiaza de un punct de pensie de 871,7 lei si nu de 1.075,2 lei, asa cum ar trebui sa fie. Vestea proasta este ca, desi Consiliul Economic si Social a avizat in mod favorabil proiectul, Guverul Romaniei nu il sustine, fiind de parere ca: „O astfel de proportie ar situa Romania pe primul loc in cadrul Uniunii Europene si ar fi in totala discordanta cu situatia macroeconomica reala. In acest context, este de mentionat sa raportul dintre pensia medie si castigul salarial mediu brut, de 38%, pare mai mic in Romania si din cauza proportiei mai ridicate a pensionarilor fara vechime completa fata de cei pensionati pentru limita de varsta cu stagiu complet de cotizare”. 2. Un alt proiect de lege care asteapta decizia Camerei Deputatilor, prevede ca pensiile batranilor care au lucrat la CAP sa fie majorate. Nu va ganditi ca este vorba de o crestere fabuloasa, pensia ar urma sa creasca de la 350 lei la 500 lei. Asadar, 150 lei in plus, o suma de bani cu care un batran chibzuit ar putea sa isi acopere minime necesitati lunare. 3. De asemenea, in Parlament se mai afla un program in care se prevede ca persoanele cu o pensie mai mica de 500 lei, dar si familiile ale caror venituri nu depasesc 1250 lei/luna, sa primeasca zilnic cate doua paini. Costurile urmand sa fie suportate de catre consiliile locale. Urmeaza sa vedem daca anul 2017 va fi mai bun pentru pensionarii Romaniei!

Romania - Cea Mai Mica Diferenta Salariala Intre Sexe din Uniunea Europeana

Cu ocazia Zilei Europene a Egalitatii Salariale (3 noiembrie), Comisia Europeana a publicat un studiu din care reiese ca Romania inregistreaza cea mai mica diferenta salariala intre sexe din Uniunea Europeana. Conform acestui studiu, diferenta de salarizare orara bruta, in Romania, dintre femei si barbati este de 4,5%, in favoarea celor din urma. Ea este de patru ori mai mica decat media europeana de 16,7%, care favorizeaza si ea barbatii, valoarea maxima (28,1%) fiind inregistrata in Estonia. In ceea ce priveste diferenta anuala dintre castigurile globale brute, defalcate pe sexe, incluzand muncile din gospodarie (cum ar fi intreruperea carierei pentru cresterea unui copil sau ingrijirea unei rude), Romania inregistreaza o valoare de 26,9% in favoarea barbatilor, la o medie europeana de aceeasi tendinta de 39,8%. „In medie, daca un barbat european inceteaza sa mai lucreze in data de 3 noiembrie, remuneratia lui pentru acest an este egala cu cea a unei femei europene care continua sa lucreze pana la 31 decembrie. Acest lucru nu este nici echitabil, nici sustenabil si sincer este inacceptabil. Angajatorii europeni trebuie sa nu mai transmita mesajul ca femeile merita doua fise de salariu mai putin decat barbatii in fiecare an. […] Cu ocazia Zilei Europene a Egalitatii Salariale, luam atitudine pentru a oferi femeilor si barbatilor aceleasi oportunitati pe piata fortei de munca. Aceeasi remuneratie pentru aceeasi activitate la acelasi loc de munca nu constituie numai o valoare europeana fundamentala; competitivitatea noastra va depinde, de asemenea, de valorificarea deplina a talentelor femeilor, ceea ce ne va aduce beneficii tuturor”, au declarat prim-vicepresedintele Frans Timmermans si comisarii europeni Marianne Thyssen si Vera Jourová. Factorii ce contribuie la diferenta de salarizare in Romania sunt:

  • distributia in sectoarele industriale - femeile lucrand, in general, in domenii care ofera o salarizare orara mai redusa la acelasi nivel de calificare, cum ar fi educatia, sanatatea, asistenta sociala;
  • varsta - cu efect pozitiv asupra salarizarii orare, femeile avand varste mai reduse decat barbatii;
  • timpul de lucru - femeile avand mai des locuri de munca cu norma partiala decat barbatii.

De asemenea, diferenta de salarizare este influentata si de faptul ca anumite tipuri de activitati cu salarii reduse (cum ar fi activitatile de curatenie sau ingrijire) se desfasoara in afara pietei muncii oficiale (o diferenta mai redusa insemnand, de fapt, o rata de ocupare mai mica in randul femeilor). Pe ansamblul Uniunii, principalele dezavantaje cu care se confrunta femeile pe piata muncii includ:

  • salarizare orara mai mica;
  • program de lucru mai scurt in posturi remunerate
  • rate de angajare mai mici (de exemplu cand isi intrerup cariera pentru cresterea unui copil sau ingrijirea unei rude).

Printre factorii care contribuie la diferenta de salarizare sunt numarul pozitiilor de conducere ocupate (managerii de top fiind in mod covarsitor barbati si doar 4% femei), volumul de sarcini importante dar neplatite (cum ar fi cresterea copiilor sau ingrijirea rudelor, realizate in mod frecvent de femei – 26 ore/saptamana – comparativ cu barbatii – 9 ore/saptamana), participarea pe piata muncii (femeile intrerupandu-si mai des cariera decat barbatii), segregarea din domeniul educatiei si ocuparii (femeile fiind supra-reprezentate in domenii cu salarizare orara mai mica) si, nu in ultimul rand, discriminarea salariala (existenta in continuare, desi este ilegala). Articol preluat de pe site-ul Comisiei Europene